Primul meu telefon

Spread the love

In urma cu aproximativ 10 ani am avut si eu primul telefon…pe care mi-l doream tare mult.Nu a fost ceia ce mi-am dorit dar de nevoie mi-am facut treaba cu el si m-am multumit si cu atat.
Cand am intrat in clasa a 9 la liceu,parintiiau vrut sa-mi fac o surpriza si sa-mi cumpere un telefon…dar numai ca nu a fost ceia ce mi-am dorit eu,dar eu pot spune ca m-am multumit cu el si mi-am facut treaba,tin minte si acum saracu telefon cate cazaturi a luat si tot a rezistat.Dar cu toate aceste ei  mi lau cumparat la abonament unde nu prea avea ori si cine asa ceva.

Dar eu fiind o copila pe atunci nu prea stiam cum sta treburile cu astea am inceput sa fac cost sa vorbesc cu prietenii mei,sa le trimit mesaje in afara,cate-odata ii si sunam iar atunci cand venea factura ..era cam de vreo 5-6 ori de cat trebuia sa platesc,dar nu au avut ce imi face si plateau…Hai odata,de doua ori,iar a treia oara a fost cam groasa treaba deoarece ii dadusem unei priete in afara sa o sune pe maicasa iar ea a cam uitat sa inchita si aveam cost undeva in jur la 150 euro si nu stiam ce sa le spun acum…pana la urma cu chiu cu vai am scos banii de la ea ,dar nu totii ,am mai contribuit si eu pentru ca acum …nu mai recunostea…dar asta e omul in ziua de azi dupa ce il ajuti uita ca ai facut-o.
Primul meu telefon era color si se numea Nokia 1600 color,fara camera fotot,nu stiu daca mai e si acum prin magazine ,si eram un abonat Orange.Dupa 1 an de zile de abonament mi-au luat parinti acea cartela iar eu tot acel telefon l0am avut pana in clasa a 12…poate ca si eu imi doream telefon mult mai performant numai ca ai mei nu prea puteau ca sa mi-l ia…mai ales cum am fost eu,ca nu locuiam in oras ,trebuiau sa-mi plateasca caminu si plus banii de ce mai imi trebuia mie…Ca unei fete ii trebuie foarte multe lucruri fata de un baiat.
Tin minte si acum cum prietenele mele aveau telefoane mai performante si faceau poze si le transferau de la una la alta ,iar eu….stateam,si imi parea asa de rau,iar acum cand am un telefon performant nu am cu cine sa transfer poze,muzica sau alte chestii….as da si acum anii inapoi sa pot sa ma bucur de acele clipe.Dar stiu ca niciodata nu se vor mai intoarce ori cat ne-am dori noi.
Seara cand ne bagam la culcare,toate butonam telefoanele cu lumina stinsa,iar camera se lumina numai de la telefoanele noastre parca era discoteca deoarece una puna muzica,alta il inchida alta il aprindea…si cand vroiai sa vorbesti acasa nu prea aveai cum deoarece nu prea puteai,ca era prea multa galagie.
Asa a fost primul telefon,al doilea tot un Nokia dar numai ca era al-negru,eu nu avansam ci dadeam inapoi ca racul si imi parea asa de rau…dar nu aveam incotro.Eu ma multumeam intotdeauna cu ce aveam,pe cand copii in ziua de azi vor mult mai mult de la parintii.
Tehnologiia a avansat foarte mult de atunci pana acum,nu se mai compara copii…acum vor telefon inca din clasele primare iar pana cand or ajunge in liceu cine stie ce pretentii mai au.Copii in ziua de azi nici nu ies bine din pantecele mamei si stiu sa umble pe tableta,sa stea la laptop iar mana pe carte,au uitat-o??

Multe s-au schimbat si inca se vor mai schimva.Cu aceasta ocazie am raspuns provocarii care a venit din partea echipei https://www.computerblog.ro/   care va provoaca si pe voi sa spuneti prima experienta cu primul vostru telefon mobil.Daca era color,alb-negru, cu camera sau nu ,sau orice vrei sa spui tu despre el….va invit pe Blogal Initiative sa va inscrieti si voi.

Be the first to comment on "Primul meu telefon"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*