Povestea trista a portarului fara asigurare de viata

Doamne, cati oameni au murit in institutia noastra! Isi da seama de asta numai cel care are o vechime de peste 25 de ani la acelasi loc de munca. Intr-o zi vine vestea trista ca a murit unul din senin, in alta ca X are cancer in faza terminala, iar dupa cativa ani afli ca a murit la spital si tot asa. La noi, cel mai des mor portarii. Si nu pentru ca ar avea toxicitate sau ar lucra in stres, ci fie ca au fost bolnavi fiindca au fumat mult, fie ca au avut accidente.
Primul portar a avut un accident straniu. S-a electrocutat in timp ce pescuia. A fost jale mare, mai ales ca lasa in urma sa patru fete care aveau burse de studiu, dar ramaneau fara suport material si moral. Cine sa le mai ajute, cand sotia lucra la un atelier de croitorie de unde primea salariul in rate si patronul era mereu in urma cu 2-3 ani la plata angajatilor?

Ah, daca ar fi avut un contract semnat cu OVB Romania asigurari de viata fetele lui nu ar fi fost atat de neajutorate! Fiindca nu au avut un ban strans, au ramas datori de la inmormantare cu 50-60 de milioane.
Fetele urmau sa mearga la facultate si aveau nevoie de hainute, de bani, de cursuri. Noi, colegii, ne-am mobilizat si am reusit sa strangem ceva sa ajutam la inmormantare, dar greul de-abia de aici incolo incepea.

-Daca si-ar fi iubit familia, isi facea o asigurarea de viata, a spus cineva!
Comentariile au continuat cu idei de genul:”Si-a divinizat fetele, dar a murit fulgerator. In primul rand, nu a stiut ca moare atat de repede, iar in al doilea rand, nu a avut timp sa se gandeasca la asta!”

O asigurare de viata nu se face numai in caz de deces, ci ajuta si celui bolnav care va fi internat in cea mai buna din clinicile private cu care asiguratorul are contract si va primi o suma lunara care sa il ajute sa supravietuiasca, pe perioada cat nu poate munci.
Al doilea portar a avut o soarta mai tragica. L-a chinuit cumplit tuberculoza si a decedat dupa ani de tratament care au secatuit resursele familiei. Ai lui s-au mai imprumutat si la CAR de o suma uriasa sperand ca se va face bine, dar a murit si i-a lasat datori vanduti.
Cele doua fete erau studente, iar sotia casnica. S-au strans cu greu banii de inmormantare, iar la parastase s-a renuntat. Cele doua intamplari, parca trase la indigo, financiar vorbind, ne-au pus pe ganduri. Oricati bani s-ar strange de la colegi, acestia nu se ajung pentru inmormantare, iar familia trebuie sa supravietuiasca dupa ceremonie.

Asa am ajuns la concluzia ca nu trebuie sa mai stam un minut fara asigurare de viata OVB Romania si la sediul institutiei noastra s-au prezentat expertii financiari ai acestui broker de asigurari.

De anul trecut avem asigurare de viata si lucrul acesta ne linisteste. Avem certitudinea ca ai nostri nu vor fi stransi cu usa sa achite datoriile, in cazul in care trecem in lumea celor drepti!

Be the first to comment on "Povestea trista a portarului fara asigurare de viata"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


* Checkbox GDPR is required

*

Sunt de acord